miercuri, 30 ianuarie 2008

The Mars Volta - Bedlam In Goliath


Lansat la : 29.ianuarie.2008
Gen : Heavy Prog
Line-up :

Playlist :
  1. "Aberinkula" – 5:44
  2. "Metatron" – 8:11
  3. "Ilyena" – 5:35
  4. "Wax Simulacra" – 2:38
  5. "Goliath" – 7:15
  6. "Tourniquet Man" – 2:37
  7. "Cavalettas" – 9:32
  8. "Agadez" – 6:43
  9. "Askepios" – 5:10
  10. "Ouroboros" – 6:35
  11. "Soothsayer" – 9:07
  12. "Conjugal Burns" – 6:35





The Mars Volta este o trupa tanara, cu mult potential si fiti sigur ca nu spun asta despre orice trupa noua aparuta dupa ploaie.
Combina cu succes jazz-ul, alternative rock-ul, progressive rock-ul si psychedelic-ul, totul cu o doza de influenta latina(Omar si Marcel Rodriguez-Lopez sunt amandoi Puerto-Ricani).
Tipii nu sunt geniali, sunt decenti pentru sec. XXI, cum sunt si trupe precum Radiohead sau Ayreon, ineditul lor consta in faptul ca incearca sa foloseasca elemente si teme muzicale care nu sunt asa de mult folosite de muzicienii din ziua de azi.
Albumul e mult mai straight-ahead decat ne-au obisnuit ei, e energic si bine realizat, de la coperta la mixajul din studiu si interpretare.
Cam astea ar fi punctele forte, dar acum vine un mare minus, are mari, mari probleme cu song-writing-ul. Stiu, o sa spuneti ca e ca si-n gluma aia, sunt pe moarte, in rest totul e bine. Ei bine, nu e chiar asa, marea lui problema este repretivitatea, pe ansamblu-aici se simt influentele din alternative rock-. Unele piese sunt atat de obositoare incat trebuie sa ai nervii tari sa le duci pana la capat. Dar aceasta repetivitate este salvata de cateva piese foarte inspirate si de efectele de studio.
Lirica e de asemenea un punct forte a celor de la The Mars Volta, pe toate cele 4 albume ale lor lirica a salvat piesele slabe.
Din persectiva mea de old-timer e cam tot ce poti cere de la un album aparut in anul 2008. Poate va enerveaza ca tot ma leg de aspectul temoral, nu pot sa nu ma leg de el, e un factor important cand vine vorba de muzica, pentru ca muzica a decazut, la fel si asteptarile mele trebuie sa scada in comparatie cu asteptarile mele de la o trupa din anii '70, oricare ar fi ea.
Frusciate are un rol important pe acest album, el canta partea de chitara care se aude in canalul drept. Nu stiu daca ar mai fi albumul asta asa de bun fara contributia lui.
Mi-am ales 8 piese(din 12) despre care sa vorbesc mai in detaliu(le-am si bolduit sus, la playlist). So, here we go:

1. Aberinkula - Probabil definitia repetivitatii, repetivitate la cub, nu stiu cum sa-i zic, dar clar prima piesa e si cea mai proasta. Solo-ul de la sfarsit mai salveaza din monotonie, dar nu de ajuns pentru a considera o piesa macar buna. Pot spune ca ma si enerveaza, pe alocuri.

2.Metatron - Si aceasta piesa urmeaza reteta primei, dar are schimbari de tempo, refren bine realizat, vocalistul te face sa canti o data cu el, sa simti spiritul! Cu multe efecte de studio, dar foarte bine plasate. Now we are talking!

3.Ilyena - Nu poti sa nu sesizezi vodocoder-ul de la inceput, foarte bine plasat, e o chestie inspirata sa pui pasaje spoken la inceput de piese(o faceau si Vama Veche si le iesea de minune). In rest, piesa e mediocra, nu slaba, atentie, mediocra. Nu iese cu nimic in evidenta, solo de chitara bunicel...si cam atat! Ah, ar mai trebui precizat sfarsitul, destul de inspirat.

4.Wax Simulacra - Si acum...drums please...the big sooong! The...the...big shit, if you ask me, au scos-o doar ca sa aiba si radio-urile ce manca. Asta e marele lor single, i-au scos si videoclip, watch out! Oricum, deja m-am obisnuit cu ideea ca fiecare album bun trebuie sa aiba o piesa de asta...

5.Goliath - Asta e una dintre piesele foarte bune. Cu solo-uri in forta, rapide, cu schimbari de ritm, o piesa aproape completa. Chiar imi place Omar, e inspirat, technic pe alocuri. Am auzit ca a invatat singur, bravo lui! Sfarsitul e mai putin reusit, too noisy for me!

6.Tourniquet Man - Eu o iau ca o continuare linistita pentru Goliath :) . Se simt puternic influentele psychedelice. Intermezzo pus chiar la mijlocul albumului, foarte buna ideea! Ma face sa ma gandesc la vremuri de mult trecute...

9.Askepios - Trecem direct la piesa 9, unde, spre bucuria mea, The Mars Volta au devenit foarte psychedelici, in limita posibilitatilor secolului in care ne aflam, bineinteles,(iar factorul temporal).

11.Soothsayer - Cu siguranta cea mai buna piesa de pe album, unde influentele latine sunt evidente si unde The Mars Volta isi arata cu adevarat potentialul creativ. O piesa de nota 10, dar din pacate repetivitatea din celelalte piese trage nota albumului in jos.

NOTA FINALA : 8.0/10

Nota lui Radu : 7.0/10.
M-am gandit ca ar fi o idee cel putin buna sa adaug si nota cititorilor. So, let them flow!


Nu pot sa le dau mai mult, le scad 2 puncte pentru repetivitate si pentru oboseala care ti-o transmite dupa o a 2-a ascultare al albumului, in rest totul de bine.
Si ca o concluzie, e un album bun pentru o petrecere, o zbenguiala, un concert live, dar nu e alegerea cea mai buna pentru a te relaxa in sufragerie :) .

P.S.: In zilele care urmeaza voi recenzia Ayreon - 01011001, un proiect care, zic eu, imi merita atentia. So watch out!





6 comentarii:

krossfire spunea...

Bun, mission accomplished : M-ai facut sa ascult Mars Volta desi nu aveam o super parere despre ei. E reusit intr-adevar albumul dar nu e chiar stilul meu. Admir virtuozitatea instrumentistilor pe pasajele de bridge :)

Mahtan Elendil spunea...

e adevarat, mi-am indeplinit misiunea :) . sper doar sa nu fi singurul convins de aceasta recenzie :) .

krossfire spunea...

Ohh..by the way, ti-am trantit o leapsa muzicala !

Radu spunea...

The Bedlam in Goliath este un album prog in toata regula, pastreaza linia clasica TMV, dar ii lipsesc totusi anumite aspecte: omogenitatea in compozitie si sunet, continuitate narativa (vrandu-se a fi album conceptual), iar partea lirica/vocala sufera si ea putin...

Facand o comparatie subiectiva, daca Frances the Mute e de nota 10, The Bedlam l-as nota cu 7;

(pt piesa Goliath prefer varianta initiala mai asezata, Rapid Fire Tollbooth)

Mahtan Elendil spunea...

@radu: e adevarat, albumul nu e unul omogen, dar au fost destule albume in istorie, neomogene si totusi bune, deci nu vad in asta un impediment.
tot o comparatie subiectiva: daca De-loused e de 9, nota corecta pentru acest album ar fi 8 :) .

P.S.: Ti-am adaugat nota in post pentru ca mi s-a parut argumentata. Daca vor mai vrea si alti cititori sa isi dea cu parerea despre vreun album prog poate facem si o nota a cititorilor.

moromete spunea...

Pentru mine albumul e definit de piesele de la Goliath la Agadez, care sunt toate bine construite, te prind, stiu sa te tina lipit de sunet si interesat de ce urmeaza sa se auda.

Culmea mie imi place Aberinkula chiar daca e nitel repetitiva. Altfel albumul mi se pare mai cursiv si mai putin obtuz decat Frances the Mute. Oricum deabia de vreo 2 luni ascult The Mars Volta asa ca mai am de (re)ascultat...